calambur
De la Wikţionar, dicţionarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din fr. calembour
Pronunţie
AFI /ka.lam'bur/
Substantiv
| Declinarea substantivului calambur |
||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | calambur | calambururi |
| Articulat | calamburul | calambururile |
| Dativ-Genitiv | calamburului | calambururilor |
| Vocativ | - | - |
- joc de cuvinte bazat pe asemănarea sonoră a unor cuvinte deosebite ca sens.
- iarna şuieră p-alt ton (V. A. Ureche)
- banul este un nume rar (M. Kogălniceanu)
- cred că am greşit adresa. Aici nu-i Gambrinus. Aici...e cam plinus! (A. Bacalbaşa)
- când vine autobuzul, dăm auto-buzna, iar când pleacă, rămânem cu auto-buzele umflate
Traduceri
Traduceri
|
