califica

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză qualifier < latină qualificare.

Pronunție

  • AFI: /ka.li.fi'ka/


Verb


Conjugarea verbului
califica
Infinitiv a califica
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
calific
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să califice
Participiu calificat
Conjugare I
  1. (v.refl. tranz.) a dobândi sau a ajutadobândească un nivel adecvat de pregătire prin însușirea unor cunoștințe și deprinderi de specialitate (împreună cu recunoașterea oficială a acestei pregătiri).
  2. (v.refl.) a obține (în urma rezultatelor favorabile) dreptul de a participa la o etapă superioară într-o competiție sau într-o probă sportivă, culturală etc.
  3. (v.tranz.) a atribui unei ființe sau unui lucru o anumită calitate; a caracteriza; a numi.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe