cameleon
De la Wikţionar, dicţionarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din fr. caméléon < lat. chamaeleon. Provine din gr. antică χαμαιλέων (khamaileōn); compus din χαμαί (khamai) ("pe pământ") + λέων (leon) ("leu").
Pronunţie
Substantiv
| Declinarea substantivului cameleon |
||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cameleon | cameleoni |
| Articulat | cameleonul | cameleonii |
| Dativ-Genitiv | cameleonului | cameleonilor |
| Vocativ | ' | ' |
- (Chamaeleonidae) reptilă arboricolă şi insectivoră din regiunile tropicale, cu gheare ca un cleşte, care o ajută să se prindă de copaci, şi cu proprietatea de a-şi schimba culoarea pielii potrivit mediului înconjurător.
- (fig.) persoană care-şi schimbă purtarea şi convingerile după împrejurări.
Cuvinte apropiate
Traduceri
reptilă
|
|
