caninus

De la Wikționar, dicționarul liber

latină

(Latina)

Etimologie

Din canis („câine”) +‎ -īnus.

Pronunție

  • AFI: /kaˈniː.nus/


Adjectiv

canīnus m., (feminin canīna, neutru canīnum)

  1. canin, de câine, câinesc

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Referințe