carcasă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză carcasse.

Pronunție

  • AFI: /kar'ka.sə/


Substantiv


Declinarea substantivului
carcasă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ carcasă carcase
Articulat carcasa carcasele
Genitiv-Dativ carcasei carcaselor
Vocativ carcasă carcaselor
  1. îmbrăcăminte metalică exterioară a unui sistem tehnic, care susține anumite elemente ale acestuia și, eventual, îl protejează împotriva acțiunilor exterioare.
  2. totalitatea oaselor care alcătuiesc scheletul unui animal.
  3. scheletul unei mașini, al unei construcții etc.


Traduceri

Referințe