carpelă
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din fr. carpelle < gr. καρπός (karpós, "fruct").
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului carpelă |
||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | carpelă | carpele |
| Articulat | carpela | carpelele |
| Dativ-Genitiv | carpelei | carpelelor |
| Vocativ | ' | ' |
- frunzișoară modificată situată în centrul unei flori, care poartă ovulele.
Cuvinte apropiate
Traduceri
frunză modificată, element constitutiv al gineceului
|