carte

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare
Variante de scriere Vezi și : cartă, cârță
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
carte

română

O carte deschisă

Etimologie

Din latină charta („hârtie, scrisoare”).

Pronunție

  • AFI: /'kar.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
carte
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ carte cărți
Articulat cartea cărțile
Dativ-Genitiv cărții cărților
Vocativ ' '
Cărți de joc

I.

  1. scriere cu un anumit subiect, tipărită și legată sau broșată în volum.
    Citesc o carte și-mi place atât de mult încât aș vrea să nu se mai termine.
    O carte groasă.
  2. diviziune mai mare decât un capitol a unei scrieri de proporții mari.
  3. (fig.) bagaj de cunoștințe pe care le posedă cineva.
    A ști carte.
    Ai carte, ai parte.
  4. registru.

II.

  1. (urmat de determinări introduse prin prep. „de) document oficial, cu date personale care confirmă drepturile unei persoane.
    Carte de membru.
  2. bucată de carton de dimensiuni mici, care conține diferite însemnări și servește la anumite scopuri.
  3. fiecare din cele 52 sau 32 de cartoane dreptunghiulare, diferențiate după culorile, semnele și figurile imprimate pe ele și întrebuințate la anumite jocuri de noroc.
    Carte de joc.

III.

  1. (înv. și pop.) comunicare în scris trimisă cuiva.
  2. (înv.) ordin scris, emis de o autoritate.
  3. (înv.) act scris, document.

Sinonime

I.

III.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Expresii

  • A vorbi (sau a spune) ca la (sau ca din) carte = a vorbi ca un om învățat; a vorbi așa cum trebuie; a face caz de erudiția sa, a fi pedant
  • A se pune pe carte = a se apuca serios de învățat
  • Cum scrie la carte = așa cum trebuie, cum se cere
  • Om de carte = persoană care citește, studiază mult; cărturar
  • A da cărțile pe față = a-și arăta gândurile sau planurile, a spune adevărul
  • A(-și) juca ultima carte = a face o ultimă încercare (riscând) în vederea atingerii unui scop
  • A juca cartea cea mare = a depune toate eforturile și a se avânta cu toate riscurile într-o confruntare (desperată) în scopul atingerii unui ideal
  • A da în cărți = a pretinde ca ghicește viitorul cu ajutorul cărților de joc
  • (glum.) A face cărțile = a turna băuturile în pahare
  • (argou) A fi tobă de carte = a fi foarte învățat/instruit
  • (argou) A se pune cu burta pe carte = a se apuca de învățat
  • (argou) Burduf de carte = foarte instruit, foarte erudit
  • (argou, tox.) Carte = cantitate de rășină de canabis care, de regulă, are forma unei plăci sau a unei cărți


Traduceri

Referințe