casnică

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din casnic.

Pronunție

  • AFI: /'kas.ni.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
casnică
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ casnică casnice
Articulat casnica casnicele
Genitiv-Dativ casnicei casnicelor
Vocativ casnico casnicelor
  1. femeie care se ocupă numai cu gospodăria; gospodină.


Traduceri

Anagrame

Referințe