cataractă
română
Etimologie
Din franceză cataracte < latină cataracta.
Pronunție
- AFI: /ka.ta'rak.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului cataractă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cataractă | cataracte |
| Articulat | cataracta | cataractele |
| Genitiv-Dativ | cataractei | cataractelor |
| Vocativ | cataractă | cataractelor |
- cădere naturală de apă produsă pe o succesiune de terenuri abrupte mici; ansamblu de cascade mai mici; cascadă.
- boală de ochi, care constă în opacifierea cristalinului și care poate duce la orbire totală sau parțială.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online