catastif

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Din neogreacă καταστιχον (katástihon).

Pronunție

  • AFI: /ka.tas'tif/


Substantiv


Declinarea substantivului
catastif
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ catastif catastife
Articulat catastiful catastifele
Genitiv-Dativ catastifului catastifelor
Vocativ catastifule catastifelor
  1. (înv. și fam.) registru, condică.

Expresii

  • A avea (pe cineva sau ceva însemnat sau scris) la catastif sau a trece (pe cineva sau ceva) la catastif = a avea sau a ține evidența faptelor cuiva (spre a se răzbuna pe el)


Traduceri

Anagrame

Referințe