cenușar
română
Etimologie
Pronunție
- AFI: /ʧe.nu'ʃar/
Substantiv
Declinarea substantivului cenușar | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | cenușar | cenușare |
Articulat | cenușarul | cenușarele |
Genitiv-Dativ | cenușarului | cenușarelor |
Vocativ | cenușarule | cenușarelor |
- cutie de metal așezată sub grătarul locomotivei sau al unei sobe de încălzit, al unui cuptor etc. în care cade cenușa rezultată din ardere.
- atelier sau secție dintr-o fabrică de tăbăcărie în care se execută operațiile premergătoare tăbăcirii.
- bazin folosit în tăbăcărie, în care se pun pieile crude, cu o soluție de lapte de var, pentru a le curăța de păr.
- soluție de lapte de var proaspăt sau alcalin, folosită pentru depilarea pieilor crude și îndepărtarea epidermei.
- urnă în care se păstrează cenușa unei persoane incinerate; urnă cinerară.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Substantiv
Declinarea substantivului cenușar | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | cenușar | cenușari |
Articulat | cenușarul | cenușarii |
Genitiv-Dativ | cenușarului | cenușarilor |
Vocativ | cenușarule | cenușarilor |
- (înv. și ir.) scriitor de cancelarie, copist (prost).
- arbore ornamental originar din China, înalt, cu coroană ovală, cu frunze compuse și cu flori mici verzi-gălbui (Ailanthus altissima).
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online