cenușar

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din cenușă + sufixul -ar.

Pronunție

  • AFI: /ʧe.nu'ʃar/


Substantiv


Declinarea substantivului
cenușar
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cenușar cenușare
Articulat cenușarul cenușarele
Genitiv-Dativ cenușarului cenușarelor
Vocativ cenușarule cenușarelor
  1. cutie de metal așezată sub grătarul locomotivei sau al unei sobe de încălzit, al unui cuptor etc. în care cade cenușa rezultată din ardere.
  2. atelier sau secție dintr-o fabrică de tăbăcărie în care se execută operațiile premergătoare tăbăcirii.
  3. bazin folosit în tăbăcărie, în care se pun pieile crude, cu o soluție de lapte de var, pentru a le curăța de păr.
  4. soluție de lapte de var proaspăt sau alcalin, folosită pentru depilarea pieilor crude și îndepărtarea epidermei.
  5. urnă în care se păstrează cenușa unei persoane incinerate; urnă cinerară.

Cuvinte derivate


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
cenușar
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cenușar cenușari
Articulat cenușarul cenușarii
Genitiv-Dativ cenușarului cenușarilor
Vocativ cenușarule cenușarilor
  1. (înv. și ir.) scriitor de cancelarie, copist (prost).
  2. arbore ornamental originar din China, înalt, cu coroană ovală, cu frunze compuse și cu flori mici verzi-gălbui (Ailanthus altissima).


Traduceri

Referințe