cerință

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din a cere + sufixul -ință.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
cerință
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cerință cerințe
Articulat cerința cerințele
Dativ-Genitiv cerinței cerințelor
Vocativ cerință cerințelor
  1. nevoie; pretenție; exigență.


Traduceri

Anagrame

Referințe