cetera

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din ceteră.

Pronunție

  • AFI: /ʧe.te'ra/


Verb


Conjugarea verbului
cetera
Infinitiv a cetera
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
ceter
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să cetere
Participiu ceterat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) (reg.) a cânta din ceteră, (p.ext.). din alt instrument muzical sau din gură.
  2. (v.tranz.) (fig.) a bate pe cineva la cap; a plictisi, a sâcâi.


Traduceri

Anagrame

Referințe