chef

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
chef

română

Etimologie

Din turcă keyf (versiunea literară keyif).

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
chef
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ chef chefuri
Articulat cheful chefurile
Dativ-Genitiv chefului chefurilor
Vocativ chefule chefurilor
  1. petrecere zgomotoasă cu mâncare, băutură (și cântec).
  2. stare de (ușoară) beție și de bună dispoziție a omului care a băut.
  3. bună dispoziție, voie bună, veselie; toane bune.
  4. voie, poftă, dorință.
  5. dorință ciudată, neașteptată; capriciu, toană.
  6. (înv.) tabiet.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe