cioară
De la Wikţionar, dicţionarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Este considerat cuvânt expresiv, care imită croncănitul ciorii.
Pronunţie
- AFI: /'ʧjo̯a.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului cioară |
||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cioară | ciori |
| Articulat | cioara | ciorile |
| Dativ-Genitiv | ciorii | ciorilor |
| Vocativ | cioaro | ciorilor |
- (Corvus) nume dat mai multor specii de păsări din familia corbului, cu penajul negru sau cenuşiu, cu cioc conic şi puternic.
- epitet dat unui om brunet, oacheş.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Expresii
- Cât (sau ca) cioara în par = foarte puţin, sporadic
- (fam.) Cum (sau ce) ciorile? = (exprimă nemulţumire) cum (sau ce) naiba? cum (sau ce) dracul?
- A-l râde şi ciorile = se spune despre cineva, care a ajuns de râsul tuturor
Traduceri
pasăre
|
|