ciomăgel

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din ciomag + sufixul -el.

Pronunție

  • AFI: /ʧo.məˈʤel/


Substantiv


Declinarea substantivului
ciomăgel
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ciomăgel ciomăgele
Articulat ciomăgelul ciomăgelele
Genitiv-Dativ ciomăgelului ciomăgelelor
Vocativ ciomăgelule ciomăgelelor
  1. diminutiv al lui ciomag.


Traduceri

Referințe