cipolin
română
Etimologie
Din italiană cipollino.
Pronunție
- AFI: /ʧi.po'lin/
Substantiv
| Declinarea substantivului cipolin | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cipolin | invariabil |
| Articulat | cipolinul | invariabil |
| Genitiv-Dativ | cipolinului | invariabil |
| Vocativ | cipolinule | invariabil |
- marmură albă care conține mică sau alte minerale colorate în straturi ce traversează roca.
- motiv decorativ oriental pentru porțelanuri, compus din frunze, fructe și flori.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online