circular
română
Etimologie
Din franceză circulaire.
Pronunție
- AFI: /ʧir.ku'lar/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului circular | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | circular | circulari |
| Feminin | circulară | circulare |
| Neutru | circular | circulare |
- în formă de cerc; care descrie un cerc.
- (adverbial) de jur împrejur.
- care a fost trimis în scris, pentru a fi aplicat de cei în subordine.
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Substantiv
| Declinarea substantivului circular | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | circular | circulare |
| Articulat | circularul | circularele |
| Genitiv-Dativ | circularului | circularelor |
| Vocativ | - | - |
- fierăstrău mecanic cu pânza în forma unui disc dințat, care taie învârtindu-se în jurul propriului ax.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online