ciripi
română
Etimologie
Din cirip.
Pronunție
- AFI: /ʧi.ri'pi/
Verb
| Conjugarea verbului ciripi | |
| Infinitiv | a ciripi |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
ciripesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să ciripească |
| Participiu | ciripit |
| Conjugare | IV |
- (v.intranz.) (despre unele păsărele; la pers. 3) a scoate sunete caracteristice.
- (v.intranz.) (fig.) (despre femei) a vorbi cu voce subțire și melodioasă.
- (v.tranz.) (arg.) a vorbi, a spune ceva; a face destăinuiri, a divulga ceva.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online