clarinetist

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză clarinettiste, germană Klarinettist.

Pronunție

  • AFI: /kla.ri.ne'tist/


Substantiv


Declinarea substantivului
clarinetist
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ clarinetist clarinetiști
Articulat clarinetistul clarinetiștii
Dativ-Genitiv clarinetistului clarinetiștilor
Vocativ clarinetistule clarinetiștilor
  1. persoană care cântă din clarinet.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe