cloșcă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din bulgară клочка (kločka).

Pronunție

  • AFI: /'kloʃ.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
cloșcă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cloșcă cloști
Articulat cloșca cloștile
Genitiv-Dativ cloștii cloștilor
Vocativ cloșcă cloștilor
  1. găină (sau, p.gener., pasăre) care clocește sau care a scos pui de curând.

Cuvinte compuse

Expresii

  • Fură cloșca de pe ouă sau fura ouăle de sub cloșcă, = se zice despre un hoț foarte abil
  • (adverbial) A ședea(sau a sta) cloșcă = a sta nemișcat sau inactiv


Traduceri

Referințe