coautor

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză coauteur.

Pronunție

  • AFI: /ko.a.u'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
coautor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ coautor coautori
Articulat coautorul coautorii
Genitiv-Dativ coautorului coautorilor
Vocativ coautorule coautorilor
  1. persoană care a scris o lucrare, a făcut o invenție etc. împreună cu alta sau cu altele, considerată în raport cu aceasta sau cu acestea.
  2. persoană care a săvârșit o infracțiune împreună cu alta sau cu altele, considerată în raport cu aceasta sau cu acestea.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe