cobe

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din slavă (veche) kobĩgeniu, augur”, bulgară kobasemn rău”.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
cobe
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cobe cobe
Articulat cobea cobele
Genitiv-Dativ cobei cobelor
Vocativ cobe cobelor
  1. boală a găinilor care se manifestă prin apariția unei excrescențe cartilaginoase sub limbă; țâfnă.
  2. găină care suferă de această boală.
  3. (în superstiții) pasăre care, prin strigătul sau prin cântul său, ar prevesti o nenorocire.
  4. (p.gener.) ființă sau lucru care ar prevesti, ar aduce o nenorocire; piază-rea; (p.ext.) ființă antipatică, nesuferită.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe