cobeligerant

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză cobelligérant.

Pronunție

  • AFI: /ko.be.li.ʤe'rant/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
cobeligerant
Singular Plural
Masculin cobeligerant cobeligeranți
Feminin cobeligerantă cobeligerante
Neutru cobeligerant cobeligerante
  1. care se află în război alături de un aliat contra unui inamic comun.


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
cobeligerant
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cobeligerant cobeligeranți
Articulat cobeligerantul cobeligeranții
Genitiv-Dativ cobeligerantului cobeligeranților
Vocativ cobeligerantule cobeligeranților
  1. țară, stat, armată etc. care se află în război alături de un aliat contra unui inamic comun.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe