cobi

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din bulgară кобя (kobja), sârbocroată kobiti.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
cobi
Infinitiv a cobi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
cobesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să cobească
Participiu cobit
Conjugare IV
  1. (v.intranz. și tranz.) (în superstiții) a prevesti ceva rău.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe