coerență

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Din latină cohaerentia, franceză cohérence.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
coerență
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ coerență coerențe
Articulat coerența coerențele
Genitiv-Dativ coerenței coerențelor
Vocativ coerență coerențelor
  1. legătură strânsă (și armonioasă) între părțile sau elementele unui întreg.
  2. (fiz.) proprietatea mai multor unde de a avea aceeași lungime și diferențe de fază constante în timp.


Traduceri

Anagrame

Referințe