cointeresare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a cointeresa.

Pronunție

  • AFI: /ko.in.te.reˈsa.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
cointeresare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cointeresare cointeresări
Articulat cointeresarea cointeresările
Genitiv-Dativ cointeresării cointeresărilor
Vocativ cointeresare cointeresărilor
  1. acțiunea de a cointeresa și rezultatul ei.


Traduceri

Referințe