colaborator
română
Etimologie
Din franceză collaborateur.
Pronunție
- AFI: /ko.la.bo.ra'tor/
Substantiv
| Declinarea substantivului colaborator | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | colaborator | colaboratori |
| Articulat | colaboratorul | colaboratorii |
| Genitiv-Dativ | colaboratorului | colaboratorilor |
| Vocativ | colaboratorule | colaboratorilor |
- persoană care colaborează (la o acțiune, la o lucrare, la o publicație).
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online