compărea

română

Etimologie

Din franceză comparaître (după părea).

Pronunție

• AFI: /kom.pəˈre̯a/

Verb

Conjugarea verbului compărea
Infinitiv	a compărea
Indicativ prezent pers. 1 sg.	compar
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să compară
Participiu	compărut
Conjugare	II

1. (v.intranz.) a apărea, a se prezenta sau a fi adus în fața unei instanțe judecătorești (ca inculpat sau ca martor).

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online