concluzionare
română
Etimologie
Din a concluziona.
Pronunție
- AFI: /kon.klu.zi.oˈna.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului concluzionare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | concluzionare | concluzionări |
| Articulat | concluzionarea | concluzionările |
| Genitiv-Dativ | concluzionării | concluzionărilor |
| Vocativ | concluzionare | concluzionărilor |
- faptul de a concluziona.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online