concupiscență

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză concupiscence, italiană concupiscenza.

Pronunție

  • AFI: /kon.ku.pis'ʧent/


Substantiv


Declinarea substantivului
concupiscență
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ concupiscență concupiscențe
Articulat concupiscența concupiscențele
Dativ-Genitiv concupiscenței concupiscențelor
Vocativ concupiscențo concupiscențelor
  1. înclinare către plăceri trupești, senzualitate.

Sinonime


Traduceri