condiționa

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză conditionner.

Pronunție

  • AFI: /kon.di.ʦi.o'na/


Verb


Conjugarea verbului
condiționa
Infinitiv a condiționa
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
condiționez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să condiționeze
Participiu condiționat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a constitui condiția de care depinde ceva; a fi cauza unui lucru, a provoca ceva.
  2. (v.tranz.) a limita valabilitatea unui act printr-o condiție, a facedepindă executarea lui de o condiție, a-l supune uneia sau mai multor condiții.
  3. (v.tranz.) a admite un lucru cu anumite condiții, sub rezerva îndeplinirii unei anumite obligații.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe