conductor
română
Etimologie
Din franceză conducteur < latină conductor.
Pronunție
- AFI: /kon.duk'tor/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului conductor | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | conductor | conductori |
| Feminin | conductoare | conductoare |
| Neutru | conductor | conductoare |
- care prezintă conductibilitate electrică sau conductibilitate termică.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Substantiv
| Declinarea substantivului conductor | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | conductor | conductoare |
| Articulat | conductorul | conductoarele |
| Genitiv-Dativ | conductorului | conductoarelor |
| Vocativ | conductorule | conductoarelor |
- corp sau material care prezintă conductibilitate electrică sau conductibilitate termică.
Traduceri
Traduceri
Substantiv
| Declinarea substantivului conductor | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | conductor | conductori |
| Articulat | conductorul | conductorii |
| Genitiv-Dativ | conductorului | conductorilor |
| Vocativ | conductorule | conductorilor |
- funcționar la calea ferată care controlează biletele călătorilor și supraveghează vagoanele.
- (rar) vatman; șofer.
- supraveghetor și diriguitor al unei echipe de lucrători; șef de echipă.
- (înv.) călăuză.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online