confidență

română

Etimologie

Din franceză confidence < latină confidentia.

Pronunție

• AFI: /kon.fi'den.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului confidență
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	confidență	confidențe
Articulat	confidența	confidențele
Genitiv-Dativ	confidenței	confidențelor
Vocativ	confidență	confidențelor

1. încredințare, mărturisire a unor gânduri intime, a unei taine; destăinuire.

Traduceri

Traduceri

italiană: sicurezza (italiano) f.

Referințe

• DEX '98 via DEX online