confiscare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a confisca.

Pronunție

  • AFI: /kon.fis'ka.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
confiscare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ confiscare confiscări
Articulat confiscarea confiscările
Genitiv-Dativ confiscării confiscărilor
Vocativ confiscare confiscărilor
  1. acțiunea de a confisca și rezultatul ei.
  2. trecere gratuită (ca măsură de siguranță sau ca sancțiune) în patrimoniul statului, în temeiul unei hotărâri judecătorești, a unui bun sau a tuturor bunurilor aparținând unei persoane.


Traduceri

Referințe