conglăsui

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din con- + a glăsui (probabil după germană übereinstimmen sau rusă согласитсeа (soglasitsea)).

Pronunție

  • AFI: /kon.glə.su'i/


Verb


Conjugarea verbului
conglăsui
Infinitiv a conglăsui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
conglăsuiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să conglăsuiască
Participiu conglăsuit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) (înv.) a fi de acord, a se potrivi cu..., a concorda.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe