contraface
română
Etimologie
Din contra- + a face (după franceză contrefaire).
Pronunție
- AFI: /kon.tra'fa.ʧe/
Verb
| Conjugarea verbului contraface | |
| Infinitiv | a contraface |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
contrafac |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să contrafacă |
| Participiu | contrafăcut |
| Conjugare | III |
- (v.tranz.) a reproduce un document, un obiect, un preparat original în scop fraudulos, dându-l drept autentic; a falsifica.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online