contrar

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Variante

Etimologie

Din franceză contraire < latină contrarius.

Pronunție

  • AFI: /kon'trar/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
contrar
Singular Plural
Masculin contrar contrari
Feminin contrară contrare
Neutru contrar contrare
  1. opus, potrivnic.

Cuvinte compuse


Traduceri


Adverb

  1. împotrivă, în contra, neconform cu...


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
contrar
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ contrar contrarii
Articulat contrarul contrariile
Dativ-Genitiv contrarului contrariilor
Vocativ contrarule contrariilor
  1. (la pl.; în forma contrarii) denumire dată noțiunii care desemnează laturi, însușiri sau tendințe ale obiectelor și proceselor opuse unele altora, astfel încât se exclud reciproc, această opoziție constituind forța motrice și conținutul principal al dezvoltării acelui obiect sau proces; (și la sg.) fiecare din termenii unei contradicții.


Traduceri


Prepoziție

  1. contra, împotriva cuiva sau a ceva.


Traduceri

Referințe