coopera

română

Etimologie

Din fr. coopérer < lat. cooperari. Cf. it. cooperare.

Pronunție

• AFI: /ko.o.pe'ra/

Verb

Conjugarea verbului coopera
Infinitiv	a coopera
Indicativ prezent pers. 1 sg.	cooperez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să coopereze
Participiu	cooperat
Conjugare	I

1. (v.intranz.) a lucra împreună cu cineva, a colabora, a-și da concursul, a conlucra.

Sinonime

• colabora, conlucra

Cuvinte derivate

• cooperare
• cooperat
• cooperativ
• cooperație, cooperațiune
• cooperator

Traduceri

a lucra împreună cu cineva

arabă: تعاون (العربية) (ta`aawana) bulgară: сътруднича (Български) (s'trudniča) catalană: cooperar (Català) cehă: spolupracovat (Česky) chineză: 合作 (中文) (hézuò) daneză: samarbejde (Dansk) ebraică: לשתף פעולה (עברית) (leshatef pe'ula) engleză: cooperate (English) esperanto: kooperi (Esperanto) estoniană: koos töötama (Eesti), kaasa töötama (Eesti) finlandeză: tehdä yhteistyötä (Suomi), toimia yhteistyössä (Suomi) franceză: coopérer (Français) galiciană: cooperar (Galego)

germană: zusammenarbeiten (Deutsch), kooperieren (Deutsch) greacă: συνεργάζομαι (Ελληνικά) (synergázomai) italiană: cooperare (Italiano) japoneză: 協力する (日本語) (きょうりょくする, kyōryoku-suru) neerlandeză: samenwerken (Nederlands) persană: همیاری کردن (فارسی) poloneză: współpracować (Polski) portugheză: cooperar (Português) rusă: сотрудничать (Русский) (sotrúdničat'), кооперировать (Русский) (kooperírovat') spaniolă: cooperar (Español) suedeză: samarbeta (Svenska) telugu: సహకరించు (తెలుగు) (sahakariMchu) turcă: birlikte çalışmak (Türkçe), işbirliği yapmak (Türkçe)

Referințe

• DEX online