copie

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză copie < latină copia.

Pronunție

  • AFI: /'ko.pi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
copie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ copie copii
Articulat copia copiile
Genitiv-Dativ copiei copiilor
Vocativ copie copiilor
  1. reproducere exactă a unui text, a unei opere de artă, a unei imagini fotografice etc.
  2. (peior.) imitație servilă și fără valoare, făcută uneori prin mijloace nepermise.
  3. înscris care reproduce întocmai cuprinsul unui alt înscris constatator al unui act juridic.

Cuvinte compuse


Traduceri

Anagrame

Referințe