copier

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din germană Kopier (buch).

Pronunție

  • AFI: /ko.pi'er/


Substantiv


Declinarea substantivului
copier
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ copier copiere
Articulat copierul copierele
Genitiv-Dativ copierului copierelor
Vocativ copierule copierelor
  1. registru în care se copiază (unele operații contabile).


Traduceri

Anagrame

Referințe