cotlet

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză côtelette.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
cotlet
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cotlet cotlete
Articulat cotletul cotletele
Genitiv-Dativ cotletului cotletelor
Vocativ cotletule cotletelor
  1. sortiment de carne, împreună cu osul, tăiată din partea superioară a coastelor; antricot.
  2. (la pl.) favoriți.


Traduceri

Referințe