crampon

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză crampon.

Pronunție

  • AFI: /kram'pon/


Substantiv


Declinarea substantivului
crampon
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ crampon crampoane
Articulat cramponul crampoanele
Genitiv-Dativ cramponului crampoanelor
Vocativ cramponule crampoanelor
  1. piron de oțel cu secțiune pătrată, cu care se fixează pe traverse șinele de cale ferată.
  2. bucată mică de talpă groasă, de cauciuc sau de material plastic care se aplică pe talpa unor bocanci de sport, pentru a asigura stabilitatea jucătorilor pe teren.
  3. rădăcină adventivă a unei plante agățătoare, prin care aceasta se prinde de copaci, de ziduri etc.


Traduceri

Referințe