cratiță

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

  • AFI: /'kra.ti.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
cratiță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cratiță cratițe
Articulat cratița cratițele
Genitiv-Dativ cratiței cratițelor
Vocativ cratiță cratițelor
  1. vas de bucătărie din tablă smălțuită, din aluminiu, din pământ etc., de formă rotundă, de obicei cu marginea de sus răsfrântă, cu două toarte, care servește pentru fiert sau prăjit mâncarea.
  2. conținutul acestui vas.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe