cuțu

română

Creație expresivă, comună unui număr mare de limbi; confer italiană cuccio, siciliană guzzu, calabreză coci-coci, cuci-cuci, cucciu („câine”), asturiană cuzo („pui de câine”), galiciană cuz-cuz, albaneză kuç, neogreacă ϰούτσι-ϰούτσι (koútsi-koútsi), turcă küçük („cățeluș”), bulgară куч (kuče), sârbocroată kuče, maghiară kuszi.

(fam.) Să-mi zici (mie) cuțu dacă... = să mă tratezi ca pe un câine dacă..

Declinarea substantivului cuțu
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cuțu	invariabil
Articulat	invariabil	invariabil
Genitiv-Dativ	invariabil	invariabil
Vocativ	cuțule	invariabil