cub

De la Wikționar, dicționarul liber
Variante de scriere Vezi și : Cub, CUB, cúb
Wikipedia
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
cub

română

Etimologie

Din franceză cube < latină cubus.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
cub
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cub cuburi
Articulat cubul cuburile
Genitiv-Dativ cubului cuburilor
Vocativ cubule cuburilor
  1. corp geometric cu șase fețe pătrate, egale între ele.
  2. produs al înmulțirii unui număr cu sine însuși de două ori.

Cuvinte compuse


Traduceri

Anagrame

Referințe





engleză

(English)

Etimologie

Origine incertă. Poate de origine scandinavă.

Confer nordică veche kobbi („focă”) și irlandeza veche cuib („cățelandru”).

Pronunție


Substantiv

cub, pl. cubs

  1. (zool., spec.) pui de vulpe, vulpan
  2. (p.ext.) pui (de urs, de lup, de leu, de tigru etc.)
    Bear cub.
  3. (glumeț, peior.) copil prost crescut
  4. (ieșit din uz) grajd (de vite)
  5. (ieșit din uz) bufet, dulap

Sinonime

Cuvinte compuse


Verb


Conjugarea verbului
to cub
Infinitiv to cub
Prezent simplu
pers. 3 sg.
cubs
Trecut simplu cubbed
Participiu trecut cubbed
Participiu prezent cubbing
  1. a face pui, a făta
  2. a vâna pui de vulpe
  3. (ieșit din uz) a limita, a închide, a confina, a izola

Sinonime

Anagrame

Referințe