cuibar
română
Etimologie
Pronunție
- AFI: /kujˈbar
Substantiv
| Declinarea substantivului cuibar | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cuibar | cuibare |
| Articulat | cuibarul | cuibarele |
| Genitiv-Dativ | cuibarului | cuibarelor |
| Vocativ | cuibarule | cuibarelor |
- loc pregătit în paie, în fân sau pe pământ unde păsările de curte își depun ouăle.
- instalație specială în crescătoriile de păsări de unde se strâng ouăle.
- ou care se lasă în cuibar pentru ca păsările ouătoare să-și găsească locul.
- cuib.
- (fig.) culcuș.
- (fig.) sălaș, locuință; cuib.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online