cuier

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din cui + sufixul -er.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
cuier
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cuier cuiere
Articulat cuierul cuierele
Genitiv-Dativ cuierului cuierelor
Vocativ cuierule cuierelor
  1. suport de lemn sau metal, mobil sau fixat în perete, prevăzut cu mai multe cârlige sau brațe, de care se atârnă diverse obiecte și accesorii de îmbrăcăminte.


Traduceri

Anagrame

Referințe