cumnată

De la Wikţionar, dicţionarul liber

Salt la: navigare, căutare

Cuprins

română

Etimologie

Din lat. cognatus.

Pronunţie

  • AFI: /kum'na.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
cumnată
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cumnată cumnate
Articulat cumnata cumnatele
Dativ-Genitiv cumnatei cumnatelor
Vocativ cumnato cumnatelor
  1. sora unuia dintre soţi în raport cu celălalt soţ.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referinţe

În alte limbi