curat

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a cura.

Pronunție


Adjectiv


Declinarea adjectivului
curat
Singular Plural
Masculin curat curați
Feminin curată curate
Neutru curat curate
  1. lipsit de murdărie, de praf, de pete etc.
  2. (despre aer) lipsit de impurități; proaspăt.
  3. (despre o încăpere, o casă) bine întreținut; îngrijit.
  4. (despre vase) din care se poate mânca sau bea.
  5. (despre ființe) care iubește curățenia.
  6. (fig.) fără vină, decent, ireproșabil (ca ținută, comportare).
  7. (fig.) cinstit, sincer, leal.
  8. pur, nevinovat, cast.
  9. (despre cer, văzduh) fără nori; senin, clar.
  10. (despre apă, lacrimi, pietre prețioase etc.) transparent, cristalin, limpede.
  11. pur, neamestecat.
    Grâu curat.
  12. (fig.) (despre voce, glas etc.) sonor, clar, cristalin.
  13. (fig.) lămurit, deslușit, clar, deschis.
  14. veritabil, autentic, adevărat.
  15. (în superstiții) asupra căruia nu apasă un blestem sau o vrajă; care nu este sub influența diavolului.

Cuvinte derivate

Expresii

  • (substantivat) A trece (sau a scrie etc.) pe curat = a transcrie ceva, fără greșeală sau corectură, pe altă foaie sau pe alt caiet
  • (fam.) Vorbă curată = vorbă spusă fără înconjur, în mod categoric
  • Nu-i lucru curat = este ceva la mijloc, a intervenit ceva anormal, nefiresc


Traduceri


Adverb

  1. chiar, precis, întocmai, exact.


Traduceri

Anagrame

Referințe